IPS Teofan, la hramul Mănăstirii Pângărați: „Omul care are nădejde în Dumnezeu, nu cade, nu slăbește, ci se ridică”: Istoric, Sfințenie și Ghid de Pelerinaj

1. Istoricul, Întemeierea și Așezarea Așezământului

În cuvântul său către obște și cei prezenți la slujbă, Părintele Mitropolit a afirmat că viața creștinului este o viață de cruce, în care este chemat la Domnul Hristos să primească odihnă în sufletul său:

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a rămas în conștiința creștină ca rugător către Dumnezeu pentru marea cetate a Tesalonicului, numele său fiind așezat ca hram pentru multe biserici de parohie și mănăstire. Sfintele sale moaște au devenit izvor de mir binecuvântat, rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, fiind rostite de către noi, pământenii, ca Dumnezeu să ne apere de groaza cea mare a cutremurului, să apere cetatea creștină, să apere prin rugăciunile sale cetatea sufletului nostru. […] Sfântul Apostol Pavel spune către ucenicul său Timotei și către fiecare în parte: „Suferă împreună cu mine ca un bun ostaș al lui Hristos”. Domnul, în Evanghelia după Ioan, ne poruncește: „Iubiți-vă unii pre alții și nu vă îngrijorați dacă lumea vă urăște, căci mai înainte de voi, pe mine m-a urât”. Viața Sfântului Mare Mucenic Dimitrie și cuvintele Domnului Hristos și ale Sfântului Apostol Pavel ne arată un mare adevăr: În lumea aceasta, oamenii se află sub cruce. În viețuirea noastră pământeană suntem chemați spre taina jertfei, căci viața adevărată se clădește în cuptorul Sfintelor prin care omul, care are nădejde în Dumnezeu, nu cade, nu slăbește, ci se ridică și se împuternicește. Privind la viața noastră și la viața lumii, constatăm că nu există pământean care să nu fie purtător de cruce: crucea suferinței, crucea neînțelegerilor, crucea vorbirii de rău, crucea dezbinărilor între frați, între soți în familie, încât putem mărturisi privind la viața noastră și la viața lumii, împreună cu Sfântul Isaac Sirul, că „viața creștinului este o cruce zilnică”. Domnul Hristos, chemându-ne la Sine pe noi, cei osteniți și împovărați, și cine nu este ostenit și împovărat, ca Domnul Hristos să ne despovăreze și să ne odihnească în sufletul nostru.

2. Sfintele Moaște, Icoanele și Viața de Obște

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a rămas în conștiința creștină ca rugător către Dumnezeu pentru marea cetate a Tesalonicului, numele său fiind așezat ca hram pentru multe biserici de parohie și mănăstire. Sfintele sale moaște au devenit izvor de mir binecuvântat, rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, fiind rostite de către noi, pământenii, ca Dumnezeu să ne apere de groaza cea mare a cutremurului, să apere cetatea creștină, să apere prin rugăciunile sale cetatea sufletului nostru. […] Sfântul Apostol Pavel spune către ucenicul său Timotei și către fiecare în parte: „Suferă împreună cu mine ca un bun ostaș al lui Hristos”. Domnul, în Evanghelia după Ioan, ne poruncește: „Iubiți-vă unii pre alții și nu vă îngrijorați dacă lumea vă urăște, căci mai înainte de voi, pe mine m-a urât”. Viața Sfântului Mare Mucenic Dimitrie și cuvintele Domnului Hristos și ale Sfântului Apostol Pavel ne arată un mare adevăr: În lumea aceasta, oamenii se află sub cruce. În viețuirea noastră pământeană suntem chemați spre taina jertfei, căci viața adevărată se clădește în cuptorul Sfintelor prin care omul, care are nădejde în Dumnezeu, nu cade, nu slăbește, ci se ridică și se împuternicește.

Privind la viața noastră și la viața lumii, constatăm că nu există pământean care să nu fie purtător de cruce: crucea suferinței, crucea neînțelegerilor, crucea vorbirii de rău, crucea dezbinărilor între frați, între soți în familie, încât putem mărturisi privind la viața noastră și la viața lumii, împreună cu Sfântul Isaac Sirul, că „viața creștinului este o cruce zilnică”. Domnul Hristos, chemându-ne la Sine pe noi, cei osteniți și împovărați, și cine nu este ostenit și împovărat, ca Domnul Hristos să ne despovăreze și să ne odihnească în sufletul nostru.

3. Ghid de Pelerinaj și Rânduieli de Închinare

La finalul Sfintei Liturghii, părintele arhim. Petroniu Marin, starețul mănăstirii și exarh de Neamț, a mulțumit ierarhului, precum și tuturor celor de față pentru împreuna rugăciune și pentru recunoștința adusă lui Dumnezeu și Sfântului Dimitrie, patronul bisericii așezământului monahal.

Biserica veche a Mănăstirii Pângăraţi, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, a fost ridicată în anul 1560 de Alexandru Lăpuşneanu. Începând din 2003, în timpul stăreției părintelui arhimandrit Teofil Lefter, a fost ridicată o altă biserică, mai mare, readucându-se în vechea vatră de la Pângăraţi frumuseţea de odinioară a acestui aşezământ.

4. Întrebări Frecvente pentru Pelerini (FAQ)