Mănăstirea Golia: Istoric, Sfințenie și Ghid de Pelerinaj

1. Istoricul, Întemeierea și Așezarea Așezământului

Mănăstirea Golia este un lăcaș de cult important în orașul Iași, numit după marele logofăt Ioan Golia, primul ctitor. Se află în Târgul Cucu. Hramul mănăstirii este „Înălțarea Domnului”. Mănăstirea reprezintă un important centru cultural, adăpostind Centrul Cultural Misionar Doxologia al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum și o atracție turistică din Iași.

Așezământul ecleziastic de la Golia se prezintă ca o fortăreață tipic medievală. Despre vechea biserică, de care este legat numele familiei Golia, nu se știu prea multe date cu privire la arhitectură, cert fiind faptul că a fost ridicată în secolul al XVI-lea. Actuala biserică a lui Vasile Lupu, refăcută între anii 1650-1653 și terminată în 1660 de fiul său Ștefăniță, se deosebește în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldovenești, atât ca formă de construcție cât și ca arhitectură. Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi baroc și bizantin, construcție realizată într-un moment de realizare a Renașterii târzii în Principatele Române. Planul exterior este rectangular, cu ziduri înalte, care se sprijină pe epifaștri, de factură corintică, de peste 12 metri înălțime, ancorați într-o cornișă.

Cornișa este depășită de o compoziție unică, acoperișul fiind străjuit de șapte turle, unicat ca model, dar diferențiate între ele, ceea ce atestă, supoziția că au fost realizate treptat, în etape diferite, influențate și de restaurări. Înălțimea totală a bisericii este de circa 30 de metri, lungimea de 30 de metri și lățimea de 13 metri. Accesul spre biserică se realizează printr-un pridvor, în partea de apus, prevăzut cu două uși laterale, spre nord și sud. Interiorul este de factură bizantină, trilobat: pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află cafasul, care lasă vederea să treacă spre pronaos pe sub arcade, impunătoare prin forma lor. Trecerea dinspre pronaos spre naos se realizează printre două coloane puternice, de asemenea cu arcade pe trei spații, formate împreună cu zidurile laterale, iar la partea superioară apare un zid despărțitor, amintind vechiul stil. În partea de început, naosul cuprinde un spațiu, specific unei camere tombale, dat fără o destinație ulterioară în acest sens, mormintele, cu personalități mai de seamă, fiind poziționate în pronaos. În a doua sa parte naosul se lărgește făcând loc celor două abside, care dau forma de cruce, tipic ortodoxă, pentru interior.

2. Sfintele Moaște, Icoanele și Viața de Obște

Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colțuri cu turle ridicate în 1667 și un turn-clopotniță refăcut la 1900. Zidurile de incintă au o înălțime de 9 m și o grosime de peste 1 m, cu un brâu de sprijin în interior, pe care cândva se patrula. În incintă se mai păstrează astăzi o casă cu coloane din secolul al XVIII-lea, unde a locuit temporar și Ion Creangă cât a fost diacon la Golia. Aproape de turn se află și o cișmea din vremea lui Alexandru Moruzi.

La 1650 Voievodul Vasile Lupu hotaraste transformarea radicala a asezamantului cazut in ruina. Rezidirea s-a facut dupa conceptia arhitecturala a vechii biserici si a fost terminata de fiul sau, Stefanita Voda, la 1660. Acestia sunt mentionati drept ctitori de inscriptie in slavona  aflata in biserica , la 1660. Zidul imprejmuitor ii este atribuit lui Vasile Lupu, probabil ca cel ce a incheiat lucrarea, iar turnurile de colt (bastioane) sunt adaugate de Gheorghe Duca, ctitorul manastirii Cetatuia. In secolul al XVIII-lea asezamantul sufera mai multe stricaciuni provocate de incendii.  Cutremurul din 1738, a cauzat daramarea partii superioare, impreuna cu turlele, chiar in timpul reparatiilor. La 1838, staret fiind Grigore Irinopolios, se reface catapeteasma asa cum apare pana azi. Cazuta in ruina dupa secularizare (1863), manastirea a fost inchisa intre 1900-1947, devenind apoi biserica parohiala pana in 1992, cand si-a recapatat destinatia straveche.

Exteriorul Bisericii "Inaltarea Domnului" tradeaza influenta Renasterii tarzii, prin intermediul Galitiei: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatra fatuita, strajuit de pilastri corintici (cu capiteluri in frunza de acant) si cornisa in stil baroc sustinuta de console. Acoperisul este o aglomerare de turle, turele si cupole dispuse in linie si sustinute de arcaturi etajate (kokosniki). Cu baza octogonala, turlele prezinta inovatii ornamentale, cu decoratie munteana si motive orientale ce reflecta mai mult "o  profunzime tarigradeana". Interiorul, traditional moldovenesc, contrasteaza cu fatadele  clasice, repetand impartirea de la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale "inecate" in zid, cu un cafas in tinda, unic in Moldova sec. al XVII-lea si cu bogate chenare orientale in jurul celor doua usi ale bisericii. Printre obiectele de pret se remarca policandrul aflat in pronaos si patru sfesnice in fata altarului, donatii ale lui Vasile Lupu. Usile de acces spre pridvor si spre pronaos sunt inconjurate de o frumoasa sculptura in marmura, cu stema Moldovei in partea superioara a portalului.

3. Ghid de Pelerinaj și Rânduieli de Închinare

O inscriptie din biserica ne informeaza ca pictura initiala este opera unui mester pe nume Matei. A fost refacuta (inclusiv icoanele imparatesti) in 1754, cand au fost efectuate si mari reparatii la biserica. Doua reprezentari votive in partea de apus a pronaosului ii infatiseaza drept ctitori pe domnitorul Ieremia Movila si familia Golia inspre nord, iar spre sud este reprezentata familia voievodului Vasile Lupu. O mare parte a picturii a mai fost refacuta in anul 1838, dar cu mai putina valoare artistica bisericeasca.

Turnul Goliei, ridicat de egumenul Meletie in anul 1855, se afla la 40 m sud de biserica si reprezinta o mare atractie turistica. Este inalt de 29 m, cu un gang de intrare in incinta. Alaturi de turn se afla prima casa de apa din Iasi, cu fantana turceasca in exterior.  In incinta se mai afla o casa cu coloane, din sec. al XVIII-lea, in care a locuit temporar Ion Creanga, si staretia care adaposteste paraclisul "Braul Maicii Domnului", zidit de egumenul Grigorie in sec. al XIX-lea. Intr-o cladire din incinta functioneaza o tipografie care sustine activitatea editoriala a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.

Arhitectura ansamblului manastiresc, masivitatea constructiilor si frumusetea lor au fost motive de apreciere si admiratie din partea unor personalitati importante care au avut prilejul sa viziteze manastirea. Astfel, in anul 1652, Arhidiaconul Paul de Alep, mare carturar si om de cultura, cu prilejul vizitei ce-o face aici ca insotitor al Patriarhului Macarie al Antiohiei, isi exprima admiratia fata de stilul fara pereche al arhitecturii intalnite aici, iar clopotnita este apreciata ca fara de asemanare prin alte tari. Este de asemenea apreciata in mod deosebit de Petru cel Mare, in anul 1711, cand a vizitat Iasiul.

4. Întrebări Frecvente pentru Pelerini (FAQ)