Acatistul pentru vindecarea de cancer, către icoana Maicii Domnului „Pantanassa”: Textul Integral, Rânduială și Rugăciune

1. Însemnătatea Duhovnicească și Tradiția Acatistului

Pentru versiunea AUDIO click aici.

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Noi, credincioşii robii tăi, stând cu mustrare de inimă înaintea icoanei tale celei noi arătate, te cântăm cu laude, o, Împărăteasă a Toate! Trimite de sus vindecarea ta peste robii tăi care acum aleargă la tine, ca să putem să-ţi cântăm cu bucurie: Bucură-te, o, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Arhanghelul a venit din Cer, ca să-i spună Împărătesei a toate: Bucură-te! Văzându-Te pe Tine, Doamne, luând trup omenesc, cu dumnezeiască vestire a strigat către ea lucruri ca acestea:Bucură-te, începătoarea mântuirii noastreBucură-te, împlinirea iertărilor noastre de către CreatorBucură-te, că prin tine Dumnezeu a devenit TrupBucura-te, că în tine Cel Nevăzut Se aratăBucură-te, ceea ce ai primit mila păciiBucură-te, că în tine s-a ţesut haina de carne a CuvântuluiBucură-te, slava ridicată dincolo de înţelegerea minţiiBucură-te, mană cerească prin care inimile sunt chemate la viaţăBucură-te, stea strălucită de harBucură-te, izvor care izvorăşti Apa cea VieBucură-te, Maică a lui Dumnezeu, binecuvântată între femeiBucură-te, Fecioară neîntinată, care ai născut pe Mântuitorul lumiiBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Cuvântul cel Nenăscut încape într-un prunc, prin tine, Fecioară, aducând tămăduire tuturor celor care cinstesc Naşterea din tine, cea nefurată de nuntă, cântând: Aliluia!

Căutând să cunoască ceea ce este necunoscut, a strigat Fecioara către îngerul cel vestitor: „Arată-mi cum eu, Fecioară fără pată, pot fi maică a Celui Preaînalt?”. Iar Gavriil cu frică i-a răspuns, strigând unele ca acestea:Bucură-te, cea aleasă de Sfatul Cel PreaînaltBucură-te, cea repede auzitoare a celor ce se roagă ţieBucură-te, comoara de pace a lui HristosBucură-te, nădejdea şi puterea poporului tăuBucură-te, minunată nimicitoare a blestemului canceruluiBucură-te, vindecătoarea neputinţelorBucură-te, apărătoarea lumiiBucură-te, izbăvitoare de grijiBucură-te, alinătoarea plânsului şi a lacrimilorBucură-te, care deschizi porţile mântuirii tuturorBucură-te, sceptru şi putere a celor ce locuiesc în Sfântul MunteBucură-te, toiagul călugărilor şi al laicilorBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Puterea celui Preaînalt te-a umbrit, Fecioară, şi Cel Neatins S-a făcut trup, arătându-te pe tine poiană dulce a celor ce voiesc să culeagă mântuirea atunci când cântă: Aliluia!

Icoana ta „Împărăteasă a toate” a fost slăvită, o, Maică a lui Dumnezeu, atunci când vindecările au prins a curge din chipul tău. Tu dai vindecare celor care cântă înaintea ei cu credinţă, înmulţind cântările astfel:Bucură-te, Maică a Luminii NestinseBucură-te, biruinţa celor care rabdă până la sfârşitBucură-te, doctor adevărat al celor ce bolesc şi sunt în necazBucură-te, zid apărător al văduvelor şi orfanilorBucură-te, deschizătoare a uşilor RaiuluiBucură-te, apărătoare a celor ce trudesc şi duc sarcini greleBucură-te, mijlocitoare pentru mântuirea credincioşilorBucură-te, ceea ce te rogi pentru neamul creştinescBucură-te, scară cerească prin care ne ridicăm de pe pământ la CerBucură-te, apă vie care speli păcatele noastre de moarteBucură-te, mieluşeaua care păzeşti inimile celor neprihăniţiBucură-te, văl apărător care adăposteşti copiii BisericiiBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Vrând să dea viaţă lumii, Stăpânul tuturor S-a sălăşluit în pântecele tău, fără să ştii de bărbat, arătându-te pe tine Maică a credincioşilor, învăţându-i să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Slăvite lucruri ne-au înconjurat de la tine, o, Cetate a lui Dumnezeu, prin vindecările pe care le reverşi, şi primind izvoare răcoritoare de vindecare, îţi strigăm cu mulţumire unele ca acestea, o, Împărăteasă a toate:Bucură-te, iarbă vindecătoare care uşurezi suferinţaBucură-te, răcoreală care potoleşti fierbinţeala boliiBucură-te, flacără care arzi blestemul canceruluiBucură-te, cea care ridici din patul durerii pe cei pe care doctorii nu-i mai pot ridicaBucură-te, cea care îţi arăţi faţa ta cea preacurată celor aleşi ai tăiBucură-te, cea care ne scoţi din cătuşele păcatelorBucură-te, căci prin tine ne-a fost dată scoaterea din moarteBucură-te, că prin tine mulţime de credincioşi au fost mântuiţiBucură-te, înălţime curată, neatinsă de gândul omenescBucură-te, adâncime trăită de lumeBucură-te, cea care ai fost profeţită de Patriarhii Vechiului TestamentBucură-te, călăuzitoarea ierarhilor care se roagă ţieBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Te-ai arătat a fi, o, Fecioară, templul cel preacurat al Mântuitorului. De aceea, cădem înaintea ta, Preacurată, şi cerem să ne faci şi pe noi fii ai lui Dumnezeu, ca să strigăm către tine: Aliluia!

2. Rânduiala Liturgică și Tâlcuirea Textului

Cetele îngerilor, văzând în mâinile tale pe Cel Ce a făcut cu mâna pe om, şi cunoscându-te a fi Doamnă şi Stăpână, deşi singură te-ai numit „Roaba Domnului”, Preacurată, cu grabă slujesc ţie, una binecuvântată, cu cântări ca acestea:Bucură-te, cea pe care Dumnezeu te-a pus mai presus decât oştile cereştiBucură-te, cea care umpli lumea cu vindecări minunateBucură-te, cea care auzi slava şi laudele CerurilorBucură-te, cea care primeşti mulţumirile pământuluiBucură-te, cea care arzi sămânţa putreziciunii din inimile noastreBucură-te, zeloasă biruitoare a vicleniilor diavoluluiBucură-te, ceea ce umpli valea acestei vieţi cu lacrimi de bucurieBucură-te, ceea ce prefaci grijile în dulceaţă cereascăBucură-te, miros de bună mireasmă, primit de DumnezeuBucură-te, nemăsurată bucurie a păcătoşilor care se pocăiescBucură-te, armura adevărului împotriva ispitelorBucură-te, scut de apărare împotriva duşmăniei şi a distrugeriiBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Binevestitorii Cuvântului lui Dumnezeu, Apostoli ai Mântuitorului, minunat au fost aduşi de faţă, Fecioară, când ai fost ridicată de la pământ la Cer, ca să-I poată cânta cu o inimă şi cu o gură lui Dumnezeu: Aliluia!

Har minunat s-a arătat din icoana ta, Împărăteasă a toate, când tânărul cel întunecat de învăţături satanice a căzut ţeapăn la pământ înaintea ei şi, slobozit din legăturile întunericului, cu frică şi cu bucurie a strigat către tine acestea:Bucură-te, îndreptătoarea vieţii păcătoaseBucură-te, mângâierea celor chinuiţiBucură-te, alungătoarea hoardelor de demoni din BisericăBucură-te, risipitoarea norilor întunecaţi ai păcatuluiBucură-te, distrugătoarea capcanelor celor nevăzuteBucură-te, atotputernica biruitoare a vrăjilor sataniceştiBucură-te, far care luminezi calea celor rătăciţiBucură-te, nor care aperi pe cei nevinovaţi de releBucură-te, munte care ne hrăneşti pe noi cu mană cereascăBucură-te, vale a acestei vieţi, care ne saturi cu umilinţa lui HristosBucură-te, piatră scumpă a Împărăţiei CerurilorBucură-te, rază a luminii celei veşniceBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Voind să Te dai pe Tine Însuţi hrană celor credincioşi, Te-ai întrupat din Sfânta Fecioară, ca primind Preacuratul Tău Trup şi Sfântul Tău Sânge, să Te cunoaştem pe Tine, Dumnezeul cel Adevărat. De aceea, minunându-ne de această neatinsă înţelepciune, strigăm către tine: Aliluia!

Făcătorul a toate ne-a mai descoperit o taină, când împreună cu Apostolii Săi a mâncat Cina cea de Taină. Iar noi, care ne rugăm Împărătesei a toate să ne facă părtaşi Sfintelor Daruri, îi aducem cântări ca acestea:Bucură-te, dătătoare a Pâinii CereştiBucură-te, purtătoarea vieţii celei veşniceBucură-te, potir din care ne împărtăşim cu HristosBucură-te, ceea ce te uneşti suflet şi trup cu HristosBucură-te, linguriţă de aur, plină cu Tainele CereştiBucură-te, chivot nepreţuit în care se află Sfintele DaruriBucură-te, cea care ne arăţi Sfânta ÎmpărtăşanieBucură-te, masă binecuvântată, care ne dai hrana cea sfântăBucură-te, cea care îi aşezi de-a dreapta ta pe cei care se împărtăşesc cu cinsteBucură-te, cea care scoţi din iad pe apărătorii Sfintei LiturghiiBucură-te, călăuzitoarea celor morţi spre fântâna nemuririiBucură-te, tare adăpost de pace pentru copiii tăiBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Privind la minunata Naştere a lui Hristos şi părăsind grijile cele lumeşti, să ne înălţăm inimile, căci pentru aceasta S-a întrupat Cel Preaînalt, ca să ne tragă la Sine pe cei ce-I cântăm: Aliluia!

Fiind dintotdeauna în sânul Tatălui, Cuvântul cel Necuprins S-a făcut Trup pe pământ. Dumnezeu Cel Mare a slăvit-o pe Fecioara şi a căutat spre smerenia Maicii Sale, care aude de la noi cuvinte ca acestea:Bucură-te, chivot al necuprinsului DumnezeuBucură-te, cea care arăţi lumii pe Creatorul Cel mai presus de lumeBucură-te, cutremurătoare a puterii morţiiBucură-te, vindecătoarea rănii lui AdamBucură-te, leac vindecător al rănilor sufleteştiBucură-te, untdelemn sfânt care ungi rănile trupeştiBucură-te, uşurătoarea durerilor celor care nascBucură-te, cea care biruieşti iadulBucură-te, cea care toceşti boldul morţiiBucură-te, nădejdea învierii de obşteBucură-te, cea care aduci adevărată mântuire ortodocşilorBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Toată firea cea îngerească şi cea omenească s-a uimit de slăvita şi neînţeleasa Ta întrupare, Cuvântule al lui Dumnezeu. Luând aminte cu minunare la această taină a smereniei, cu frică şi cutremur, noi cei mulţumitori strigăm către Tine: Aliluia!

Răniţi fiind cu multe boli, am primit vindecări peste măsură de la icoana ta, o, Împărăteasă a toate şi, prin credinţă, îmbogăţindu-ne cu har, cu glas mare strigăm către tine:Bucură-te, statornică păstrătoare a sănătății pruncilorBucură-te, aducătoare de sănătate celor bolnaviBucură-te, vindecătoarea copiilor bolnaviBucură-te, mama tinerilor în suferinţăBucură-te, cea care ridici pe cei ce zac pe patul boliiBucură-te, întărirea celor stăpâniţi de frica morţiiBucură-te, cea care iei seama la plânsul bărbaţilorBucură-te, cea care asculţi suspinul nostruBucură-te, cea care îneci durerea pământească în bucuria cereascăBucură-te, răbdare cerească în faţa furtunilor devastatoareBucură-te, cea care aduci bucurie celor ce plângBucură-te, ceea ce aduci îmblânzirea relelor, pe aripile rugăciuniiBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Vrând să mântuiască firea omenească stricată prin păcat, Creatorul tuturor a pogorât peste tine ca roua peste lâna lui Ghedeon, şi te-a făcut rug aprins. Dumnezeu fiind, El S-a făcut Om, pentru care pururea Îi cântăm: Aliluia!

Zid apărător eşti fecioarelor, Preacurată, şi celor care se luptă pentru curăţire. Dumnezeu S-a sălăşluit întru tine, curăţind întreaga fire cugetătoare, eliberând-o de toată întinăciunea, pentru care îţi cântăm unele ca acestea:Bucură-te, cea care vorbeşti cu cei care caută tăcereaBucură-te, coroană a celor care îşi păstrează neatinsă fecioriaBucură-te, început şi sfârşit al desăvârşirii duhovniceştiBucură-te, tezaur al revelaţiei divineBucură-te, cunoscătoare a sfatului Sfintei TreimiBucură-te, izvor al mântuirii bărbaţilor virtuoşiBucură-te, înălţime neatinsă de minţile trufaşeBucură-te, adăpost deschis pentru inimile umileBucură-te, Preacurată, mai imaculată decât CerurileBucură-te, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi serafimiiBucură-te, cea plină de veselie, căreia Arhanghelul ţi-a spus: „Bucură-te!”Bucură-te, cea mângâiată, care ai atins cu mâna pe Hristos Cel ÎnviatBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

3. Folosul Sufletesc și Povățuirea Sfinților Părinți

Străduindu-ne cu mintea să aducem o cântare Mântuitorului, noi şi eu nevrednicul, Stăpână şi Doamnă, rămânem robii tăi; căci cine poate fi vrednic să aducă imnuri lui Dumnezeu, al Cărui nume este ca mirul curat; de aceea Îi cântăm: Aliluia!

Ca o mare lumină – Răsăritul Cel de Sus – Fiul tău şi Dumnezeu a strălucit peste noi, cei ce locuim întru întuneric. Ci vino şi la noi, Fecioară! Tu eşti lumânare într-un sfeşnic, un copil purtător de lumină al Bisericii, care ne îndemni să-ţi aducem cântări ca acestea:Bucură-te, zori ai Soarelui cunoaşteriiBucură-te, lăcaş al firii dumnezeieştiBucură-te, lumina din care se ţese haina sfinţilorBucură-te, torţă care înlături întunericul demonilorBucură-te, luminarea minţilor nepriceputeBucură-te, lumină pentru inimile păcătoaseBucură-te, mâna cea dreaptă, care ne scoţi pe noi din marea deşertăciunilorBucură-te, rază de lumină, care călăuzeşti spre Împărăţie sufletele celor mântuiţiBucură-te, fulger care-i faci să tresară pe cei nepocăiţiBucură-te, luminătoarea conştiinţelor nepocăiteBucură-te, îmblânzirea Judecăţii lui DumnezeuBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Vrând să ne dea Harul Său, Dătătorul Vechiului Testament ne-a dăruit Testamentul cel Nou. Şi primind astfel Harul – nu prin lucrarea legii, ci prin credinţa cea adevărată – şi aflând astfel mântuirea, Îi cântăm Lui: Aliluia!

Înălţăm imnuri Naşterii sfinte, aşa cum Israel preamărea cu chimvale tabernacolul legii vechi care era doar umbra ta, Maică şi Fecioară, adevăratul Tabernacol pe care noi, acum, te slăvim cu bărbăţie, ca să auzi de la toţi spuneri ca acestea:Bucură-te, cântec cântat de înălţimiBucură-te, psalm răsunând josBucură-te, vrednică roabă a Unuia DumnezeuBucură-te, cea plăcută Sfintei Treimi pentru smerenia taBucură-te, cea care porţi în tine pe Cel Care a făcut veacurileBucură-te, tron al Celui Care ţine universul în mâinile SaleBucură-te, taină neînţeleasă a vârstelor şi a timpurilorBucură-te, nădejde tare a popoarelor şi a neamurilorBucură-te, adevărată bucurie a preoţilor cucerniciBucură-te, repede auzitoare a rugăciunilor din biserici şi din chiliiBucură-te, vas al milei, ales de DumnezeuBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

O, Maică, Împărăteasă a toate, care ai purtat pe Cuvântul Cel mai Sfânt decât toţi sfinţii, primeşte această cântare a noastră, vindecă-ne de bolile de moarte şi scoate-ne din judecata ce va să vie, pe noi cei ce-ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1

Arhanghelul a venit din Cer, ca să-i spună Împărătesei a toate: Bucură-te! Văzându-Te pe Tine, Doamne, luând trup omenesc, cu dumnezeiască vestire a strigat către ea lucruri ca acestea:Bucură-te, începătoarea mântuirii noastreBucură-te, împlinirea iertărilor noastre de către CreatorBucură-te, că prin tine Dumnezeu a devenit TrupBucura-te, că în tine Cel Nevăzut Se aratăBucură-te, ceea ce ai primit mila păciiBucură-te, că în tine s-a ţesut haina de carne a CuvântuluiBucură-te, slava ridicată dincolo de înţelegerea minţiiBucură-te, mană cerească prin care inimile sunt chemate la viaţăBucură-te, stea strălucită de harBucură-te, izvor care izvorăşti Apa cea VieBucură-te, Maică a lui Dumnezeu, binecuvântată între femeiBucură-te, Fecioară neîntinată, care ai născut pe Mântuitorul lumiiBucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Noi, credincioşii robii tăi, stând cu mustrare de inimă înaintea icoanei tale celei noi arătate, te cântăm cu laude, o, Împărăteasă a Toate! Trimite de sus vindecarea ta peste robii tăi care acum aleargă la tine, ca să putem să-ţi cântăm cu bucurie: Bucură-te, o, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Rugăciunea întâi către Maica Domnului

Atotbună Stăpână, Sfântă Maică a lui Dumnezeu, Pantanassa, Împărăteasă a toate, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul sufletului meu. Ci, ca ceea ce eşti milostivă, Maica Dumnezeului Celui Milostiv, spune numai un cuvânt şi se va tămădui sufletul meu, şi trupul meu slăbit se va întări. Căci tu ai tărie putincioasă, şi cuvântul tău este plin de putere, o, Împărăteasă a toate. Adu-mi biruinţa, roagă-te pentru mine, ca să măresc numele tău cel minunat totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua

O, Preacurată Maică a lui Dumnezeu, Împărăteasă a toate, auzi suspinurile noastre cele pline de durere, înaintea icoanei tale celei făcătoare de minuni. Întoarce-ţi privirea spre copiii tăi bolnavi de boli netămăduite, care cad cu credinţă înaintea sfintei tale icoane. Şi precum pasărea îşi acoperă cuibul de pui cu aripile, aşa acoperă-ne şi tu, Fecioară, cu omoforul tău cel vindecător. În acest loc, în care nădejdea se subţiază, mila ta să fie nădejde neîndoielnică. Aici, unde grijile amare ne copleşesc, dă-ne răbdare şi odihnă; unde chinul şi deznădejdea se cuibăresc în suflet, fă să răsară lumina necreată a lui Dumnezeu. Mângâie-i pe cei fricoşi, întăreşte-i pe cei slabi, varsă blândeţe şi lumină peste inimile amărâte. Vindecă poporul tău cel bolnav, atotmilostivă Stăpână, binecuvântează minţile şi inimile doctorilor, ca să fie instrumentele Atotputernicului Doctor Iisus Hristos, Mântuitorul. Ne rugăm înaintea icoanei tale, ca puterea ta să trăiască în noi, Stăpână şi Doamnă. Întinde mâinile tale pline de vindecări, bucuria celor întristaţi, mângâierea celor îndureraţi, ca degrab primind ajutorul tău cel minunat, să lăudăm Treimea cea de viaţă Făcătoare şi nedespărţită, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

4. Întrebări Frecvente despre Rânduială (FAQ)